Cetăţenia germana se bazează în primul rând pe principiul de Jus sanguinis, adica acela al legaturii de singe sau dreptul stramosesc. Cu alte cuvinte, indiferent de locul naşterii, daca unul dintre parinti este cetatean german, copilul devine cetatean german. Regula aceasta s-a respectat inca de la aparitia statului prusac si incepind din 1913 s-a generalizat pe intreg teritoriul Germaniei de astazi. Inaintea celor 2 conflagratii mondiale, dacă părinţii nu aveau cetăţenia germană, copilul era considerat cetatean străin. Cu toate acestea, necesitatile aparute dupa cel de-al doilea razboi mondial, cind Germania a fost nevoita sa importe forta de munca barbateasca pentru reconstructia ei si, mai apoi, pe intreaga durata a boomului economic ce a urmat au impus citeva modificari importante, esentiale, mai permisive pentru rezidentii straini care lucrau si traiau pe teritoriul Deutschland-ului. Astfel, la 1 ianuarie 2000 a intrat in vigoare o noua lege a cetateniei conform careia si cei care nu aveau singe german puteau deveni cetateni germani , iar naturalizarea adultilor non-germani a devenit mai facila. Noi nu dorim sa tratam toate problemele cetateniei germane, ci numai situatiile posibile care privesc cetatenii romani.
Asadar,
conform noilor reglementari, dupa 1 ianuarie 2000:
-copilul
nascut pe teritoriul Germaniei, dintre un parinte roman si un parinte
german este cetatean german;
-
copilul nascut pe teritoriul Romaniei, dintr-un parinte german si un
parinte roman este cetatean roman;
-copilul
nascut pe teritoriul Germaniei, dintr-un parinte cetatean roman si
celalalt parinte cetatean francez este cetatean roman;
-copilul
nascut pe teritoriul Germaniei, dintr-un parinte cetatean roman si
celalalt parinte cetatean francez este cetatean roman;
Copilul
nascut pe teritoriul Germaniei din parinti romani devine cetatean
german daca
cel
putin unul dintre parinti are permis de sedere permanenta si a
locuit neintrerupt in Germania cel putin 8 ani.
Din
studiul legii, am extras citeva situatii concrete si situatii inedite
pe care le prezentam mai jos:
1.Conform
legilor in vigoare, copiii nascuti in Germania ai caror parinti sunt
cetateni straini pot dobindi cetatenia
germana.Acest
statut este valabil pina la majorat. Dar un copil cu parinti romani e
posibil sa detina si cetatenia
romana. Ambele
cetatenii (si germana si romana) i s-au acordat la nastere, intr-un
moment in care copilul nu a putut decide singur care este cea mai
buna varianta pentru el. Tocmai de aceea, la majorat, statul german
il pune sa aleaga una dintre cele 3 variante posibile:
1.pastreaza
numai cetatenia germana;
2 pastreaza
numai cetatenia romana;
3.pastreaza
ambele cetatenii.
Presupunând
că legile nu sunt modificate înainte de anul 2021, la virsta
de 21 de ani, cu 2 ani inainte de termenul limita, acest copil, daca
opteaza pentru variantele pastrarii cetateniei germane ( varianta 1
si 3), va trebuie sa aplice pentru obtinerea acesteia,
fiindca dreptul
obtinut prin nastere se pierde la majorat.
Copilul, care nu mai este copil acum, nu trebuie sa faca nimic in
privinta cetateniei romane, iar pentru obtinerea cetateniei germane
va trebui sa depuna la autoritatile germane un dosar personal
asemanator cu acela depus de persoanele care doresc obtinerea
cetateniei prin naturalizare. Oricum, pina atunci mai sunt 10 ani si
mai avem timp sa discutam pe parcurs. Am scris ca mai sunt 10 ani.
Ciudat, dar adevarat! Exista o curiozitate aici: prevederile de mai
sus sunt stipulate in legea care a intrat in vigoare in anul 2000,
dar sunt aplicabile si pentru copii nascuti intre 1990 si
2000. Va puteti face acum o idee despre modul in care se respecta in
Germania principiul cu privire la neretroactivitatea
legilor. Tocmai de aceea, termenele prevazute sunt in 2021-2023.
2.Cind un
copil s-a nascut dintr-o mama de origine romana si un tata
german fara
ca acestia sa fie casatoriti, copilul este inregistrat pe numele
mamei. Pentru ca copilul sa devina cetatean
german la virsta de 23 de ani, tatal
– fie trebuie sa il recunoasca patern (la nastere sau mai tirziu),
fie trebuie sa se casatoreasca cu mama copilului.
3.Un
copil adoptat de un cetatean german la
o virsta mai mica de 18 ani devine automat cetatean german.
4. Copiii
cu un parinte german, care a fost cetatean german in momentul
nasterii sunt cetateni germani. Daca
copilul s-a nascut in Romania, parintele trebuie sa il inregistreze
in Germania in termen de 12 luni de la nastere.
5. Un
copil nascut din parinti romani in Germania care au sedere permanenta
poate fi cetatean german inaintea parintilor lui. In acelasi timp, el
este si cetatean roman ( daca parintii lui l-au inregistrat in
Romania). Asadar copilul poate avea dubla
cetatenie pina
la virsta majoratului cind este pus sa aleaga intre cele 3 optiuni:
sa ramina cetatean german, sa ramina cetatean roman sau sa isi
pastreze dubla cetatenie asa cum am vazut mai sus.
Cetatenii romani care ajung in Germania. Incep prin a gasi un loc de munca, o locuinta, apoi obtin permisul de munca si dreptul de sedere, isi aduc intii sotia, apoi copii, fratii si surorile in noul mediu si intr-un final, daca se considera adaptati sistemului social, solicita cetatenia germana. De altfel, in legislatia internationala, naturalizarea se defineste astfel :” obținerea cetățeniei unui stat pe baza recunoașterii unui drept special.” Iar strainii au facut tot ce le-a stat in putinta pentru a se naturaliza. Din ultimele date statistice pe care le-am gasit, a rezultat ca in perioada 1995-2004, peste1.278.000 de străini au obţinut cetăţenia germană prin naturalizare. Aceasta înseamnă, că aproximativ 1,5% din totalul populaţiei germane a fost naturalizat în perioada respectivă.
Cetatenii romani care ajung in Germania. Incep prin a gasi un loc de munca, o locuinta, apoi obtin permisul de munca si dreptul de sedere, isi aduc intii sotia, apoi copii, fratii si surorile in noul mediu si intr-un final, daca se considera adaptati sistemului social, solicita cetatenia germana. De altfel, in legislatia internationala, naturalizarea se defineste astfel :” obținerea cetățeniei unui stat pe baza recunoașterii unui drept special.” Iar strainii au facut tot ce le-a stat in putinta pentru a se naturaliza. Din ultimele date statistice pe care le-am gasit, a rezultat ca in perioada 1995-2004, peste1.278.000 de străini au obţinut cetăţenia germană prin naturalizare. Aceasta înseamnă, că aproximativ 1,5% din totalul populaţiei germane a fost naturalizat în perioada respectivă.
Dar
cum se obtine acest drept
special de
catre romani in momentul de fata ? In primul rind, trebuie spus ca
incepând de la 1 ianuarie 2007, adica de la intrarea
Romaniei in Uniunea Europeana, românii
care doresc să dobândească cetăţenia
germană nu
mai sunt obligaţi să renunţe, in prealabil, la cetatenia pe care o
detin de la nastere. Aceasta prevedere nu este valabila numai pentru
romani, de avantajele ei se bucura toti cetateniiUniunii
Europene.
Dar un cetatean roman, de altfel ca orice cetatean non-german al
Uniunii Europene, trebuie sa indeplineasca anumite cerinte stabilite
de Parlamentul German. Astfel, conditiile
de obtinere ale cetateniei germane de
catre un cetatean roman sunt:
1.
opt ani de sedere neintrerupta pe teritoriul Germaniei;
2.cazier
judiciar fara inscrisuri;
3.recunoasterea
principiilor statului de drept;
4.cunoştinţe
de limba germană (scris, citit, vorbit);
5.contract
de muncă pe perioadă nedeterminată sau dovada unei surse de venit;
6.promovarea
testului de încetăţenire.
Situatii
particulare:
1.În
cazul unui cetatean
roman căsătorit cu un cetăţean german,
cererea de încetăţenire poate fi depusă după o perioadă de
şedere neîntreruptă pe teritoriul Germaniei de numai… 3 ani
si o vechime in castorie de cel putin… 2 ani.
2. Cetatenilor
romani care au absolvit un curs
de integrare,
li se reduce obligaţia de a avea reşedinţă neintrerupta pe
teritoriul Germaniei de la 8 la 7 ani. Citeam undeva ca guvernul
german a elaborat un nou concept prin care doreşte ca integrarea să
devină cuantificabilă, pe baza unui numar de 100 de criterii din 14
domenii diferite, cu ajutorul carora să se poată verifica
eficacitatea planului
naţional de integrare. Programul
se adreseaza tuturor persoanelor de alta origine decât cea
germana: de la imigranţi până la etnicii germani din fostul
bloc comunist stabiliti în Germania, de la copiii nascuti din
parinti cu origini straine până la persoanele care doresc
sa dobindeasca cetatenia germana.
In
concluzie, cele mai mari obstacole in calea obtinerii cetateniei
germane sunt legate de gradul de cunoastere a limbii. Romanii care
vor sa obtina cetatenia
germana trebuie
sa aiba capacitatea de a vorbi liber la locul de munca sau despre
viata cotidiana si in plus sa fie capabili sa redacteze
scrisori simple, adica tehnic vorbind trebuie sa aiba nivelul B1.
O
alta proba este testul
de incetatenire.
Acesta s-a introdus in 2008 si contine 33 de intrebari, dintr-un
catalog de 310. Promovarea testului se face cu numai 17
raspunsuri corecte din cele 33 posibile.
Oricum statistica arata ca rata de promovabilitate a probei este
foarte mare, de peste 90 la suta, fapt care inchide gura
tuturor persoanelor care au criticat, la vremea respectiva,
introducerea acestei probe. În caz de eşec, testul poate fi
repetat. Taxa pentru susţinerea testului este de 25 euro.
Durata testului este de 60 minute. Autoritatile germane
informează că materialul în vederea pregătirii pentru examen
a fost dat publicităţii. Au dreptate! Testul se gaseste pe
internet. Va sfatuiesc sa tastati pe Google sintagma „
Einburgerungstest
+ landul in care sunteti stabilit” si
veti gasi cu certitudine o multime de rezultate. Dar atentie! Inainte
de a-l citi trebuie sa stiti bine …limba germana.
Daca
doriti sa aflati mai multe despre modul de obtinere a cetateniei
germane va ofer sursa: http://www.staat-modern.de/gesetze. Daca
doriti sa va verificati cunostiintele pe testul
de incetatenire il
gasiti in varianta completa pe site-ul Ministerului de
interne : (http://www.bmi.bund.de/)
12.01.2011 Laura Fuss
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu