marți, 9 octombrie 2012

Cetatenia germana


Cetăţenia germana se bazează în primul rând pe principiul de Jus sanguinis, adica acela al legaturii de singe sau dreptul stramosesc.  Cu alte cuvinte, indiferent de locul naşterii, daca unul dintre parinti este cetatean german, copilul devine cetatean german. Regula aceasta s-a respectat inca de la aparitia statului prusac si incepind din 1913 s-a generalizat pe intreg teritoriul Germaniei de astazi. Inaintea celor 2 conflagratii mondiale, dacă părinţii nu aveau cetăţenia germană, copilul era considerat cetatean străin. Cu toate acestea, necesitatile aparute dupa cel de-al doilea razboi mondial, cind Germania a fost nevoita sa importe forta de munca barbateasca pentru reconstructia ei si, mai apoi, pe intreaga durata a boomului economic ce a urmat  au impus citeva modificari importante, esentiale, mai permisive pentru rezidentii straini care lucrau si traiau pe teritoriul Deutschland-ului. Astfel, la 1 ianuarie 2000 a intrat in vigoare o noua lege a cetateniei conform careia si cei care nu aveau singe german puteau deveni cetateni germani , iar naturalizarea adultilor non-germani a devenit mai facila. Noi nu dorim sa tratam toate problemele cetateniei germane, ci numai situatiile posibile care privesc cetatenii romani.
Asadar, conform noilor reglementari, dupa 1 ianuarie 2000:
  -copilul nascut pe teritoriul Germaniei, dintre un parinte roman si un parinte german este cetatean german;
- copilul nascut pe teritoriul Romaniei, dintr-un parinte german si un parinte roman este cetatean roman;
-copilul nascut pe teritoriul Germaniei, dintr-un parinte cetatean roman si celalalt parinte cetatean francez este cetatean roman;
-copilul nascut pe teritoriul Germaniei, dintr-un parinte cetatean roman si celalalt parinte cetatean francez este cetatean roman;
Copilul nascut pe teritoriul Germaniei din parinti romani devine cetatean german daca
cel putin unul dintre parinti are permis de sedere permanenta si a locuit neintrerupt in Germania cel putin 8 ani.

Din studiul legii, am extras citeva situatii concrete si situatii inedite pe care le prezentam mai jos:
1.Conform legilor in vigoare, copiii nascuti in Germania ai caror parinti sunt cetateni straini  pot dobindi cetatenia germana.Acest statut este valabil pina la majorat. Dar un copil cu parinti romani e posibil sa detina si cetatenia romana. Ambele cetatenii (si germana si romana) i s-au acordat la nastere, intr-un moment in care copilul nu a putut decide singur care este cea mai buna varianta pentru el. Tocmai de aceea, la majorat, statul german il pune sa aleaga una dintre cele 3 variante posibile:
1.pastreaza numai cetatenia germana;
pastreaza numai cetatenia romana;
3.pastreaza ambele cetatenii.
Presupunând că legile nu sunt modificate înainte de anul 2021, la virsta de 21 de ani, cu 2 ani inainte de termenul limita, acest copil, daca  opteaza pentru variantele pastrarii cetateniei germane ( varianta 1 si 3), va trebuie sa aplice pentru obtinerea acesteia, fiindca dreptul obtinut prin nastere se pierde la majorat. Copilul, care nu mai este copil acum, nu trebuie sa faca nimic in privinta cetateniei romane, iar pentru obtinerea cetateniei germane va trebui sa depuna la autoritatile germane un dosar personal asemanator cu acela depus de persoanele care doresc obtinerea cetateniei prin naturalizare. Oricum, pina atunci mai sunt 10 ani si mai avem timp sa discutam pe parcurs. Am scris ca mai sunt 10 ani. Ciudat, dar adevarat! Exista o curiozitate aici: prevederile de mai sus sunt stipulate in legea care a intrat in vigoare in anul 2000, dar sunt aplicabile  si pentru copii nascuti intre 1990 si 2000. Va puteti face acum o idee despre modul in care se respecta in Germania  principiul cu privire la neretroactivitatea legilor. Tocmai de aceea, termenele prevazute sunt in 2021-2023.
2.Cind un copil s-a nascut dintr-o mama de origine romana si un tata german fara ca acestia sa fie casatoriti, copilul este inregistrat pe numele mamei. Pentru ca copilul sa devina cetatean german la virsta de 23 de ani, tatal – fie trebuie sa il recunoasca patern (la nastere sau mai tirziu),  fie trebuie sa se casatoreasca cu mama copilului.
3.Un copil adoptat de un cetatean german la o virsta mai mica de 18 ani devine automat cetatean german.
4. Copiii cu un parinte german, care a fost cetatean german in momentul nasterii sunt cetateni germani. Daca copilul s-a nascut in Romania, parintele trebuie sa il inregistreze in Germania in  termen de 12 luni de la nastere.
 5. Un copil nascut din parinti romani in Germania care au sedere permanenta poate fi cetatean german inaintea parintilor lui. In acelasi timp, el este si cetatean roman ( daca parintii lui l-au inregistrat in Romania). Asadar copilul poate avea dubla cetatenie pina la virsta majoratului cind este pus sa aleaga intre cele 3 optiuni: sa ramina cetatean german, sa ramina cetatean roman sau sa isi pastreze dubla cetatenie asa cum am vazut mai sus.

Cetatenii romani care ajung in Germania. Incep prin a gasi un loc de munca, o locuinta, apoi obtin permisul de munca si dreptul de sedere, isi aduc intii sotia, apoi copii, fratii si surorile in noul mediu si intr-un final, daca se considera adaptati sistemului social, solicita cetatenia germana. De altfel, in legislatia internationala, naturalizarea se defineste  astfel :obținerea cetățeniei unui stat pe baza recunoașterii unui drept special.” Iar strainii au facut tot ce le-a stat in putinta pentru a se naturaliza. Din ultimele date statistice pe care le-am gasit, a rezultat ca in perioada 1995-2004,  peste1.278.000 de străini au obţinut cetăţenia germană prin naturalizare. Aceasta înseamnă, că aproximativ 1,5% din totalul populaţiei germane a fost naturalizat în perioada respectivă.
        Dar cum se obtine acest drept special de catre romani in momentul de fata ? In primul rind, trebuie spus ca incepând de la 1 ianuarie 2007,  adica de la intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, românii care doresc să dobândească cetăţenia germană nu mai sunt obligaţi să renunţe, in prealabil, la cetatenia pe care o detin de la nastere. Aceasta prevedere nu este valabila numai pentru romani, de avantajele ei se bucura toti cetateniiUniunii Europene. Dar un cetatean roman, de altfel ca orice cetatean non-german al Uniunii Europene, trebuie sa indeplineasca anumite cerinte stabilite de Parlamentul German. Astfel, conditiile de obtinere ale cetateniei germane  de catre un cetatean roman sunt:
 1. opt ani de sedere neintrerupta pe teritoriul Germaniei;
2.cazier judiciar fara inscrisuri;
3.recunoasterea principiilor statului de drept;
4.cunoştinţe de limba germană (scris, citit, vorbit);
5.contract de muncă pe perioadă nedeterminată sau dovada unei surse de venit;
6.promovarea testului de încetăţenire.
Situatii particulare:
1.În cazul unui cetatean roman căsătorit cu un cetăţean german, cererea de încetăţenire poate fi depusă după o perioadă de şedere neîntreruptă pe teritoriul Germaniei de numai… 3 ani si o vechime in castorie de cel putin… 2 ani.
2. Cetatenilor romani care au absolvit un curs de integrare, li se reduce obligaţia de a avea reşedinţă neintrerupta pe teritoriul Germaniei de la 8 la 7 ani. Citeam undeva ca guvernul german a elaborat un nou concept prin care doreşte ca integrarea să devină cuantificabilă, pe baza unui numar de 100 de criterii din 14 domenii diferite, cu ajutorul carora  să se poată verifica eficacitatea planului naţional de integrare. Programul se adreseaza tuturor persoanelor de alta origine decât cea germana: de la imigranţi până la etnicii germani din fostul bloc comunist stabiliti în Germania, de la copiii nascuti din parinti cu origini straine până la persoanele care  doresc sa dobindeasca cetatenia germana.
In concluzie, cele mai mari obstacole in calea obtinerii cetateniei germane sunt legate de gradul de cunoastere a limbii. Romanii care vor sa obtina cetatenia germana trebuie sa aiba capacitatea de a vorbi liber la locul de munca sau despre viata cotidiana si in plus sa fie capabili sa redacteze  scrisori simple, adica tehnic vorbind trebuie sa aiba nivelul B1.
O alta proba este testul de incetatenire. Acesta s-a introdus in 2008 si contine 33 de intrebari, dintr-un catalog de 310. Promovarea testului se face cu numai 17 raspunsuri corecte din cele 33 posibile. Oricum statistica arata ca rata de promovabilitate a probei este foarte mare, de peste 90 la suta, fapt  care inchide gura tuturor persoanelor care au criticat, la vremea respectiva, introducerea acestei probe. În caz de eşec, testul poate fi repetat. Taxa pentru susţinerea testului este de  25 euro. Durata testului este de 60 minute.  Autoritatile germane informează că materialul în vederea pregătirii pentru examen a fost dat publicităţii. Au dreptate! Testul se gaseste pe internet. Va sfatuiesc sa tastati pe Google sintagma „ Einburgerungstest + landul in care sunteti stabilit”  si veti gasi cu certitudine o multime de rezultate. Dar atentie! Inainte de a-l citi trebuie sa stiti bine …limba germana.
   Daca doriti sa aflati mai multe despre modul de obtinere a cetateniei germane va ofer sursa: http://www.staat-modern.de/gesetzeDaca doriti sa va verificati cunostiintele pe  testul de incetatenire il gasiti in varianta completa pe site-ul Ministerului de interne : (http://www.bmi.bund.de/)



12.01.2011 Laura Fuss

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu